Pentru a câta oară, misiunea a făcut referire la lipsa garanțiilor de securitate, a informat Împuternicitul Radei Supreme pentru drepturile omului, Dmytro Lubineți.
Împreună cu unii deputați ai poporului și reprezentanți ai Oficiului Prezidențial domnia sa a efectuat o călătorie de lucru la Zaporijjia. Funcționarii au declarat că a sosit timpul pentru abordarea problemei cu privire la activitatea Crucii Roșii în Ucraina și în întreaga lume. Crucea Roșie trebuie să ia o poziție mai clară și să ceară de la Federația Rusă acces la prizonierii de război ucraineni, consideră conducătorul delegației Radei Supreme la Adunarea Parlamentară NATO, vicepreședintele Radei Supreme pe problemele securității naționale, apărării și informației, Egor Cernev. „Noi am fost pe linia de demarcare și i-am așteptat pe reprezentanții Crucii Roșii ca ei să vină măcar pe linia de demarcare și nu să scrie scrisori din oficiu, primind răspuns de la Federația Rusă, și să nu facă nimic. Rugăm și cerem de la Crucea Roșie să se ocupe de îndatoririle sale directe, să inspecteze felul în care este respectată Convenția de la Geneva referitoare la prizonierii de război ucraineni. Cât privește ostaticii ruși de pe teritoriul Ucrainei, reprezentanții Crucii Roșii au acces la ei 24 din 24. Nu știu de ce ei cedează foarte ușor când primesc scrisori din partea Federației Ruse. Mai mult de cât atât, ei nu sunt gata să vorbească în mod deschis despre aceste lucruri. Ei declară că nu au acces la prizonierii de război, însă uită să spună din ce parte nu au acces. Noi am fost dispuși să-i însoțim pe membrii misiunii pe orice teritorii, deoarece acolo sunt ținuți în detenție oamenii noștri. Din păcate, nu știu de ce noi suntem gata să facem acest lucru, iar Crucea Roșie – nu”, a subliniat Egor Cernev.
În timpul întâlnirii de la Geneva cu reprezentanții Comitetului Internațional al Crucii Roșii, ombudsmanul ucrainean, Dmytro Lubineți, a vorbit despre necesitatea utilizării termenilor corecți atunci când este vorba despre invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și anume: nu „criza ucraineană”, ci „războiul ruso-ucrainean”, nu „cele două părți ale conflictului”, ci „Ucraina și țara-agresor”, etc. Pentru prima dată, Crucea Roșie a numit războiul ruso-ucrainean nu „criza din Ucraina”, ci conflict militar internațional.
