Recent, liderii Rusiei, Marii Britanii, SUA, Chinei și Franței, care posedă în mod oficial armă nucleară, au făcut o declarație comună cu privire la neadmiterea unui război nuclear și a unei noi curse a înarmărilor.
Potrivit purtătorului de cuvânt al diplomației de la Moscova, Maria Zaharova, documentul respectiv a fost adoptat din inițiativa Federației Ruse. El a fost pregătit către deschiderea conferinței cu privire la Tratatul de neproliferare a armei nucleare de la New York, ce urma să înceapă la patru ianuarie, însă a fost amânată. Există, oare, unele asemănări între acest document și Memorandumul de la Budapesta? Iată ce a spus Oleksii Ijak, expert pe probleme regionale din cadrul Institutului național de cercetări strategice. „Voi menţiona că această declarație despre neadmiterea unui război nuclear și a cursei înarmărilor este o simplă hârtie. Însă, atunci când este vorba despre asemenea lucruri importante, țările care declară așa ceva încearcă să-și asume responsabilitatea pentru cele declarate. Acolo nu se spune nimic ce nu s-a spus anterior. Este confirmarea unei anumite politici, de aceea declarația trebuie calificată ca pe un document politic. Acolo nu există nimic ce nu ar putea fi ușor încălcat. Figurează în acea declarație un element-cheie că statele nucleare nu-și orientează arma nucleară unul împotriva altuia. Un moment pozitiv este și faptul că în prezent nu sunt predispuse să revină la „războiul rece” după cum a fost până la destrămarea uniunii Sovietice”, a explicat Oleksii Ijak.
Mulți experți în materie fac, totuși, unele paralele între declarația liderilor celor cinci state nucleare și Memorandumul de la Budapesta, semnat acum 27 de ani, conform căruia Ucraina a primit garanții de securitate din partea țărilor-semnatare, inclusiv a Rusiei. Nu s-a grăbit, oare, Ucraina atunci când a semnat Memorandumul de la Budapesta și a renunțat benevol la cel de-al treilea, ca mărime, potențial nuclear din lume. „S-a făcut maximum posibilul în situația în care ne aflam atunci. Unicul lucru despre care putem vorbi acum se referă la mărimea compensațiilor politice și economice, pe care le-ar fi putut obține Ucraina. Nu aș învinui pe nimeni de faptul că atunci, în acele condiții, a făcut vreun pas nejust. Atunci situația era cu totul alta și nimeni nu știa ce se va întâmpla peste 20 de ani. A spune acum că Ucraina nu trebuia să facă ceea ce-i cerea la acel moment întreaga lume, ar fi ilogic. Nu aș califica acel pas al Ucrainei ca pe o eroare politică. În Memorandumul de la Budapesta este scris clar că statele-semnatare vor respecta suveranitatea de stat și integritatea teritorială a Ucrainei, ceea ce, din păcate, nu face Rusia de opt ani încoace. Va veni o zi când Rusia va trebui să răspundă din punct de vedere juridic pentru crimele sale”, afirmă expertul Oleksii Ijak.
