“Sinteza politică a săptămânii” - redacţia emisiuni în limba română a postului de radio “Ucraina-Internaţional” (Аудіо)

În cadrul emisiunii de astăzi vom încerca să facem o sinteză a evenimentelor politice care au avut loc în ţara noastră pe parcursul săptămânii curente.

Luni, 12 martie, în Ucraina s-a aflat într-o vizită de lucru vicepreședintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini. Agenda vizitei sale a inclus întâlniri cu înalții demnitari ucraineni, în special, cu Președintele Petro Poroșenko și Primul-Ministru, Volodymyr Groisman. În cadrul conferinței de presă comune, susținută împreună cu Federica Mogherini, șeful statului ucrainean, Petro Poroșenko a detalizat rezultatele întâlnirii. Domnia sa a menționat că a discutat cu demnitarul european despre coordonarea acțiunilor comune ale Ucrainei și Comunității Europene în ceea ce privește reglementarea pe cale pașnică a situației din Donbass. De asemenea, a fost abordată tema așa-numitelor alegeri ale președintelui Federației Ruse în Crimeea și în orașul Sevastopol.

Preşedintele Petro Poroşenko a menţionat: „Aș vrea să aduc mulțumiri Germaniei și Franței în cadrul Formatului Normandia, care, din numele Uniunii Europene depun eforturi considerabile pentru combaterea agresiunii rusești împotriva Ucrainei în baza acordurilor de pace de la Minsk”, a spus Petro Poroșenko.

Șeful statului ucrainean i-a mulțumit personal doamnei Federica Mogherini pentru ajutorul umanitar considerabil, acordat de către Uniunea Europeană cetățenilor ucraineni, care au avut de suferit în urma agresiunii rusești în estul Ucrainei. Președintele Ucrainei a chemat țările-membre ale Uniunii Europene să-i ofere Ucrainei armament în scopuri de apărare și să recunoască Rusia drept stat-agresor și parte a conflictului.

Preşedintele Poroşenko şi-a afirmat ferm convingerea că peste patru ani de agresiune rusească împotriva Ucrainei a sosit timpul ca țările europene s-o recunoască pe Rusia ca stat-agresor și parte a conflictului, a sosit timpul ca aceste țări să-i ofere Ucrainei armament pentru apărare în conformitate cu legislația națională și cea internațională, a spus Petro Poroșenko.

Domnia sa a comunicat că în timpul tratativelor s-a acordat o atenție deosebită desfășurării unei misiuni pacificatoare a Organizației Națiunilor Unite în Donbass în baza hotărârilor Consiliului de Securitate al ONU, misiune care să funcționeze pe întreg teritoriul Donbass-ului, inclusiv pe segmentul necontrolat al frontierei de stat ucraineano-ruse.

La rândul ei, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a declarat că asigurarea integrității teritoriale și a suveranității de stat a Ucrainei sunt extrem de importante pentru securitatea Uniunii Europene. Șeful diplomației comunitare a dat asigurări în privința poziției neschimbate a Uniunii Europene față de Ucraina și a accentuat susținerea neabătută a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei, precum și a eforturilor necesare aplicării Acordurilor de la Minsk. Federica Mogherini a mai declarat că poziția Uniunii Europene rămâne neschimbată: anexarea Crimeii de către Federația Rusă este antilegală, iar alegerile președintelui Rusiei pe teritoriul peninsulei ocupate de asemenea nu pot fi recunoscute. Vicepreședintele Comisiei Europene a adăugat că lunea viitoare îi va informa pe miniștrii de externe din țările Uniunii Europene despre vizita întreprinsă în Ucraina și despre situația din Donbass.
   
Referindu-se la tratativele purtate cu înaltul oaspete european, șeful executivului ucrainean Volodymyr Groisman a subliniat: „Am luat în discuție starea implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, am trasat unele planuri pentru anul curent. De asemenea, am discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul economic și mi-a fost plăcut să constat că nivelul exportului ucrainean către țările Uniunii Europene este în creștere. De asemenea, vedem că Uniunea europeană întreprinde unii pași concreți în vederea susținerii stabilității macrofinanciare a țării noastre. Am informat-o pe interlocutoarea mea că o prioritate pentru noi în anul 2018 rămâne susținerea creșterii economice. De asemenea, vreau să subliniez că o prioritate a guvernului nostru este crearea Curții anticorupție și declar că executivul va face totul ce depinde de el pentru crearea și funcționarea normală a acestei instituții. Nu a rămas în afara atenției noastre nici hotărârea Instanței de Arbitraj de la Stockholm. Ucraina, ca stat democratic, nu dă apreciere deciziei Curții de Arbitraj, ci declară că hotărârea trebuie îndeplinită, a spus Premierul ucrainean, Volodymyr Groisman.     
 
Uniunea Europeană va sprijini în continuare Ucraina pe calea reformelor, precum și în problema restabilirii integrității teritoriale a statului, a declarat înaltul demnitar comunitar în cadrul briefing-ului”, susținut în comun cu Premierul ucrainean, Volodymyr Groisman.  Federica Mogherini a mai menţionat: „Apreciem foarte mult progresul obținut de Ucraina. Am în vedere reforma pensiilor, cea din domeniile învățământului și medicinii. Vreau să evidențiez fermitatea conducerii Ucrainei în implementarea acestor reforme. De aceea vom susține în continuare Ucraina pe această cale. Uniunea Europeană a adoptat o hotărâre despre aplicarea mecanismului de asistență macrofinanciară pentru Ucraina. Această asistență va fi orientată la asigurarea stabilității macrofinanciare și realizarea reformelor structurale. Prietenia și bunele relații de colaborare dintre Uniunea Europeană se manifestă nu numai prin cuvinte, ci și prin fapte reale”, a subliniat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini.
 
În Ucraina s-a aflat într-o vizită Președintele Austriei, Aleksander Van der Bellen, care după vizitarea Kievului s-a deplasat în orașul Lviv. Din componența delegației Președintelui Federal al Austriei au mai făcut parte Ministrul federal al Afacerilor Externe, Carine Knaissli, reprezentanți ai guvernului austriac și mediului de afaceri. Pe agenda vizitei s-au aflat negocierile bilaterale în cerc restrâns și în cadrul delegațiilor oficiale. Ucraina și Austria au convenit să creeze o comisie mixtă pentru studierea istoriei comune.  Despre aceasta a comunicat încă în februarie la Viena Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, în timpul conferinței de presă comune cu omologul său austriac, citează UKRINFORM.

În timpul întâlnirii cu președintele austriac Petro Poroșenko a comunicat că aflarea unor înalți oficiali europeni în Crimeea nu trebuie permisă, iar vizita lui Putin în peninsula anexată în preajma alegerilor este o sfidare dreptului internațional. La rândul său, Aleksander Van der Bellen, a susținut poziția oficială a Ucranei privind Crimeea menţionând că: „Din punct de vedere al Austriei, anexarea Crimeii este ilegală. O asemenea poziție este împărtășită și de Uniunea Europeană. Pe teritoriul Crimeei nu pot fi organizate alegeri prezidențiale sau parlamentare. Este poziția oficială a întregii conducerii a statului austriac”, declarat Aleksander Van der Bellen.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat miercuri, cu patru zile înainte de cea de-a patra aniversare a anexării Crimeii de către Rusia, că respectivul eveniment reprezintă un exemplu de "democraţie adevărată" şi a salutat restabilirea "justiţiei istorice". Prin decizia voastră, aţi restabilit justiţia istorică încălcată în epoca sovietică", a arătat Putin, într-un discurs în faţa susţinătorilor săi reuniţi la Sevastopol, în Crimeea, la un concert în sprijinul său.

În timpul Uniunii Sovietice, Crimeea a fost retrasă din punct de vedere administrativ din Rusia pentru a fi transferată Ucrainei. Alegerile prezidenţiale ruse vor avea loc duminică, în aceeaşi zi în care Rusia va marca cea de-a patra aniversare a anexării Crimeii, aprobată în 2014 de populaţia din această peninsulă ucraineană majoritar rusofonă într-un referendum nerecunoscut de către comunitatea internaţională. "Prin decizia voastră, aţi arătat lumii întregi ce este o adevărată democraţie, şi nu una falsă, aţi venit la referendum, aţi luat decizia şi aţi votat pentru viitorul vostru şi cel al copiilor voştri", a spus Vladimir Putin.

La Washington, Departamentul american de Stat a reacţionat imediat contestând din nou respectivul referendum "nelegitim". "Locuitorii Crimeii au fost obligaţi să voteze sub supravegherea militarilor ruşi puternic înarmaţi. Afirmaţiile Rusiei conform cărora ucrainenii au făcut o alegere liberă în cursul acestui simulacru de "referendum" nu au avut niciodată nicio credibilitate", a afirmat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. "În cursul ultimilor patru ani, Rusia a dus o campanie de constrângere şi de violenţă împotriva tuturor celor care se opun tentativei sale de anexare", a adăugat aceasta.

În comunicatul său, Statele Unite reafirmă că "Crimeea face parte din Ucraina" şi că sancţiunile americane impuse după anexarea acestui teritoriu de către Moscova "vor rămâne în vigoare atât timp cât Rusia nu va ceda Ucrainei controlul peninsulei". În discursul său, Vladimir Putin a recunoscut că rămâne "încă mult de făcut pentru dezvoltarea Crimeii şi a Sevatopolului", bază a flotei ruse din Marea Neagră.

În Constituţia Ucrainei vor fi întroduse  amendamente cu privire la autodeterminarea poporului tătar din Crimea. Despre aceasta a declarat preşedintele Medjlisului poporului taătar-crimeian, Refat Ciubarov, în timpul întâlnirii conducerii Medjlisului cu reprezentanţii misiunilor diplomatice. Principiile de bază se referă, în primul rând, la dreptul poporului tătar-crimeian la autodeterminare. În al doilea rând,  Constituţia Autonomiei Crimeei urmează să fie adoptată de către organul reprezentativ al autonomiei. Şi cel de al treilea pricipiu se referă la limba tătar-crimeiană, care este utilizată în toate sferele alături de limba de stat, în afară de acele sfere, care vor fi determinate printr-o lege aparte, a declarat Refat Ciubarov. El de asemenea, a adăugat că în Constituţia Ucrainei se prevede să fie fixate organele reprezentative supreme ale poporului tătar-crimeian – Medjlisul şi Kurultai.

Tătarii crimeeni, care trăesc pe teritoriul peninsulei ocupate de către Rusia, nu vor lua parte la alegerile prezidenţiale din Rusia. Despre aceasta se spune în Adresarea Medjlisului poporului tătar-crimeian către compatrioţi şi toţi locuitorii Crimeii.

Medjlisul poporului tătar-crimeian, aflându-se în contact permanent cu compatrioţii, care trăiesc în toate oraşele şi raioanele din Crimea, menţionează, că majoritatea absolută a tătarilor crimeeni sunt plini de mândrie şi bărbăţie, pentru a nu se lăsa ademeniţi de şantaj şi ameninţări, care vin din partea ocupanţilor ruşi. Aşadar, tătarii crimeeni nu vor participa la alegerile nelegitime din 18 martie 2018, ce se vor desfăşura în Crimea, temporar ocupată de către Rusia, se spune în Adresare.

Totodată, reprezentanţii Medjlisului au menţionat că tătarii crimeeni pe teritoriul ocupat sunt supuşi unor represiuni din partea autorităţilor ruse de ocupaţie. Şi aceasta se face numai cu scopul de a-i forţa pe tătari să participe la alegeri. Pături însemnate ale populaţiei – slujitori ai cultelor, învăţători, medici, businessmani, lucrători ai întreprinderilor comunale şi organizaţiilor, studenţi, sportivi şi pensionari se află sub un şantaj moral-psihologic crunt.  

Textul Adresării Medjlisului a fost publicat pe site-ul organizaţiei, având semnătura preşedintelui Medjlisului, Refat Ciubarov. El a amintit, că activitatea Rusiei în Crimea este recunoscută ca fiind nelegitimă de către majoritatea ţărilor din lume, şi şi-a exprimat încrederea, că peninsula în curând va reveni sub controlul Kievului. Amintim, că alegerile prezidenţiale în Rusia sunt prevăzute pentru ziua de 18 martie – ziua aniversării anexării Crimeii.

De altfel, aflându-se într-o vizită la Kiev, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că Uniunea Europeană nu va recunoaşte alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse în Crimea anexată nelegitim. Ea de asemenea a făcut apel către Rusia să fie eliberaţi toţi cei, care au fost reţinuţi în mod nelegitim şi sunt ţinuţi după gratii în Crimea şi pe teritoriul Rusiei.

În seara de 15 martie, Consiliul de Securitate ONU a desfășurat ședința în format lărgit privind situația din Crimeea anexată nelegitim de către Rusia, la care au fost invitați și reprezentanții Medjlisului poporului tătar-crimeean. Despre situația de pe peninsula Crimeea a fost vorba și vineri la Kiev, unde Grupul Juridic Crimeean a prezentat un Raport pe tema Libertatea religiei și convingerilor în Crimeea, în care se spune că puterea rusească de ocupație încalcă sistematic drepturile comunităților religioase de pe Pensinsulă, detalizează colega noastră, Tetiana Kovalciuk:
În Crimeea ocupată nu încetează persecutările criminale pentru participarea la activitatea organizațiilor religioase, calificate în Rusia drept grupări teroriste sau extremiste. Asupra acestui fapt accentuează analistul Grupului juridic crimeean, Oleksandr Sedov. Potrivit lui, așa-numitele sentințe judiciare rusești însă nu conțin nici un fel de dovezi că organizațiile religioase din Crimeea desfășoară acțiuni teroriste sau extremiste. În toată perioada ocupației rusești a Peninsulei, peste 20 de persoane și organizații au fost amendate pentru, cică, activitatea misionară nelegitimă. Totodată, persecutările și restricțiile nu se referă la preoții și bisericile ortodoxe rusești și ucrainene ce țin de Patriarhia  Moscovei, afirmă Oleksandr Sedov, care a ţinut să menţioneze: „Din anul 2016, Rusia a adoptat așa-numitul pachet Iarovoi, care prevede persecutarea pentru activitatea misionară. În cazul dat sunt persecutați protestanții, crișnaiții, cei ce păstrează, cică, literatură extremistă, alți membri ai organizațiilor religioase, calificate de Rusia drept extremiste sau teroriste. În prezent, 25 de persoane sunt private de libertate pentru participarea la activitatea organizațiilor religioase, în mare parte aceștia fiind tătari crimeeni, dar și de etnie slavă. Pentru patru acuzați au fost anunțate deja sentințele, încă 6 dosare sunt examinate acum la Rostov pe Don, în Rusia”, a adăugat Oleksandr Sedov,  analistul Grupului juridic crimeean.

Potrivit directorului de programe al Casei Crimeii, Alim Aliev, partea rusă încearcă în mod artificial să-i transforme pe tătarii crimeeni în teroriști și extremiști, pentru a-i alunga în continuare din Crimeea, deoarece ei sunt inconvenabili pentru Moscova. Alim Aliev de patru ani locuiește la Kiev. Potrivit lui – pentru a putea public să apere libertățile și drepturile religioase ale populației din Crimeea. Alim Aliev a ţinut dă menţioneze: „Din cei 67 deținuți politici ai puterii rusești, 25 sunt crimeeni acuzați, cică, de participarea sau organizarea activității teroriste. Astfel, Moscova încearcă să-i transforme pe tătarii crimeeni în teroriști și extremiști, ceea ce nu corespunde adevărului”, a relevat Alim Aliev.

La rândul său, coordonatorul Grupului juridic crimeean, Olga Skripnik, firmă că apărătorii de drept nu încetează să se adreseze către organizațiile internaționale și guvernele țărilor democratice, pentru a găsi noi mecanisme de apărare a drepturilor omului în Crimeea: „Este vorba sau de o platformă aparte care va consolida eforturile țărilor democratice în acest sens, sau alt format, pentru a elabora noi mecanisme de presiune asupra Federației Ruse. Trebuie să încercăm să discutăm cu partea rusă și despre problema eliberării deținuților politici, căci tematica persecutării organizațiilor religioase a fost fixată deja în decembrie 2017 în Rezoluția ONU privind Crimeea. Important nu sunt atât rezoluțiile adoptate, pe care Moscova nu le respectă oricum, ci mai degrabă mecanismele de îndeplinire a acestor rezoluții. Europa trebuie să reacționeze mai rapid și mai concret la încălcările Rusiei, pentru că în Crimeea există mulți juriști care nu-și afișează activitatea, dar apără cu devotament drepturile populației de pe Peninsulă, a conchis  coordonatorul Grupului juridic crimeean, Olga Skripnik.

La 16 martie s-au împlinit 4 ani din ziua desfăşurării în Crimea a referendumului privind statutul peninsulei, rezultatele căruia n-au fost recunoscute de către întreaga lume. Votarea crimeenilor a avut loc  sub ameninţarea automatelor „omuleţilor verzi”. Rezultatele falsificate ale pseudoreferendumului a devenit un motiv formal pentru anexarea peninsulei de către Federaţia Rusă. Aceasta-i o crimă, care dovedeşte că a fost încălcat dreptul internaţional şi ordinea mondială, - afirmă primul adjunct al Ministrului politicii informaţionale, Eminne Djaparova.

„Prin ocuparea Crimeii,  Federaţia Rusă a încălcat 407 de acorduri bilaterale şi internaţionale  cu Ucraina, inclusiv Memorandumul de la Budapesta. Şi aceasta s-a făcut nu într-o zi, pentru că, chiar şi în decursul anilor 2014-2016 pentru a integra Crimea în cadrul legislativ al Federaţiei Ruse,  Rusia a trebuit să adopte circa 600 de acte legislative. Spre fericire, în prezent în lume există o poziţie politică unanimă privind nerecunoaşterea ocupării peninsulei şi a referendumului în ansamblu, care a avut loc la 16 martie. De atunci  pentru comunitatea mondială statutul peninsulei, ca teritoriu ce aparţine Ucrainei, nu s-a schimbat. Şi această poziţie este accentuată în permanenţă, la nivel oficial, de către reprezentanţii majorităţii ţărilor din  lume, şi de aceea votează pentru rezoluţiile corespunzătoare”, a spus Eminne Djaparova.

După cum se ştie, la 15 martie, Consiliul de Securitate ONU, din iniţativa Ucrainei, a ţinut o şedinţă privind situaţia pe teritoriul Crimeii ocupate. În special, reprezentanta Ucrainei la ONU, Olena Zercali, în declaraţia sa a condamnat acţiunile Rusiei pe peninsula ocupată, şi anume – redislocarea de către Rusia a unui mare număr de armamente, persecutarea tătarilor crimeeni şi încălcarea drepturilor omului, precum şi desfăşurarea nelegitimă, prevăzută pentru 18 martie, a alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă pe teritoriul peninsulei. De asemenea, Ucraina a chemat să fie intensificate sancţiunile împotriva Rusiei.

Moscova, a spus Olena Zerkali, transformă Crimea într-o imensă bază militară – cu componente terestre, aeriene şi maritime, folosind-o ca platformă de start pentru intervenţiile ei militare în alte locuri. Siria este un exemplu în această privinţă, a subliniat Reprezentanta Ucrainei în Consiliul de Securitate ONU, Olena Zerkali.  

Relațiile ucraineano-române în contextul actual european cunosc evoluții pozitive mai ales în ultimii 3-4 ani. Opinia aparține domnului Teofil Rendiuc, fostul Însărcinat  cu Afaceri a.i. al Ucrainei în România, care a binevoit să acorde un interviu postului nostru de radio. Merită menționat faptul că în timpul unei întâlniri cu românii din regiunea Cernăuți, în cadrul conferinței „Relațiile  ucraineano-române în contextul actual european”, el a specificat că România și Ucraina au devenit mai întâi state prietene și apoi state vecine, ceea ce este foarte important pentru dezvoltarea în continuare a cooperării bilaterale.

Teofil Rendiuc este  doctor în istorie, autor a peste 25 de monografii şi  cărţi, circa 450  de studii, articole, traduceri, interviuri, conferințe, discursuri, etc., apărute în limbile ucraineană, română, engleză, franceză, polonă, ungară și rusă în  Ucraina, România, Republica Moldova, Rusia și Ungaria. El a participat activ la elaborarea  „Tratatului de cooperare și bună vecinătate dintre Ucraina și România” și a  multor altora din cele 50 de tratate, acorduri și protocoale care formează baza juridică și de drept actuală a relațiilor de prietenie și colaborare ucraineano-română în domeniul politic, diplomatic, economico-comercial și cultural.

Vitalie ZÂGREA, Redacţia română a Radioului Ucrainean

Asculta