Misiunea OSCE declară despre agravarea situaţiei în zona satelor Travneve şi Gladosove, eliberate de curând în Donbas de către apărătorii ucraineni. Primul adjunct al Şefului Misunii Speciale de Monitorizare OSCE în Ucraina, Alexander Hug, a menţionat că observatorii au fixat apariţia unor noi tranşee, maşini blindate şi fortificaţii în apropiere de cele două localităţi. În eterul Postului de Televizune „112 Ucraina”, Alexander Hug a specificat: - Nu se observă încălcarea liniei de demarcare, dar vedem o activitate sporită a inamicului prorus în această zonă. Am prevenit anterior că apropierea poziţiilor armatei ucrainene şi teroriştilor proruşi va duce la escaladarea conflictului din Donbas, a relevat Primul adjunct al Şefului Misunii Speciale de Monitorizare OSCE în Ucraina, Alexander Hug.
Astfel, forţele ruso-teroriste continuă să încalce regimul de încetare a focului în Estul Ucrainei, aplicând armele interzise prin Acordurile de la Minsk, mai ales odată cu lăsarea serii.
Conducerea de stat a Rusiei este responsabilă de agresiunea ei împotriva Ucrainei. Despre aceasta a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe, Mariana Beţa, referindu-se la declaraţia Departamentului de politică externă în legătură cu împlinirea a 45 de ani de la adoptarea Rezoluţiei Adunării generale ONU privind determinarea agresiunii. Ea a spus:
- Timp de 4 ani la rând Ministerului de Externe al Ucrainei atrage atenţia întregii comunităţi internaţionale, a partenerilor noştri faţă de rezoluţia Adunării generale ONU, care a fixat recunoaşterea de către întreaga lume a principiilor dreptului internaţional, ce prevăd interzicerea agresiunii în orice formă. Federaţia Rusă desfăşoară faţă de Ucraina o agresiune de mare amploare – militară, economică, informaţională. În legătură cu aceasta facem apel către Rusia să respecte întocmai Rezoluţia Adunării generale ONU, să-şi retragă trupele şi tehnica sa din Donbasul ocupat, din Republica Autonomă Crimeea, şi să elibereze teritoriile acaparate,a menţionat Mariana Beţa, purtătoare de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
Liderii ţărilor din cadrul Uniunii Europene au convenit, la sumitul UE de la Bruxelles, să continuie sancţiunile economice faţă de Rusia pe o perioadă de 6 luni din cauza agresiunii ei împotriva Ucrainei, a comunicat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Hotărârea politică a fost adoptată de către liderii UE la sumit, numai după ce Preşedintele Franţei, Emanuel Macron, şi Cancelarul Germaniei, Anghela Merkel, au prezentat informaţii despre stadiul de implementare a înţelegerilor obţinute la Minsk. Sancţiunile sunt legate anume de îndeplinirea acestor acorduri. Se prevede, că hotărârea definitivă va fi fixată printr-o procedură în scris săptămâna viitoare. Donald Tusk a menţionat.
- Acest sumit constituie o bună ilustraţie a faptului, că toate ţările din cadrul UE sunt unite. El demonstrează că aici pot fi soluţionate sarcini complicate, legate de secirutate şi apărare, Brexit. În prezent este pus în aplicare proiectul „PESKO”, care este un proiect ambiţios, pragmatic şi exclusiv. În cadrul sumitului sunt examinate probleme privind migraţia, relaţiile dintre Est şi Vest. Evident, că uneori este greu să fie găsit un consens şi argumente obiective în procesul discuţiei. Noi trebuie să muncim mult mai eficient,a spus Donald Tusk.
Amintim că în anul 2014 UE a aplicat împotriva Federaţiei Ruse sancţiuni economice, orientate la sectoare concrete ale economiei. În luna martie anul 2015 liderii Comunităţii Europene au decis să ataşeze aceste sancţiuni de îndeplinirea acordulor de pace de la Minsk. După aceasta UE, în repetate rânduri, a prelungit valabilitatea acestor sancţiuni pe o perioadă de 6 luni. Termenul valabilităţii actualelor măsuri de restricţie expiră la 31 ianuarie 2018.
Cancelarul Germaniei, Anghela Merlek, a declarat că UE n-a găsit suficiente motive pentru anularea sancţiunilor antiruseşti. N-a fost obţinut un progres, care să contribuie la anularea sancţiunilor, părerea comună a fost de face tot posibilul pentru a continua procesul de la Minsk, a declarat liderul german.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a numit prelungirea de către Uniunea Europeană a sancţiunilor economice împotriva Rusiei ca fiind un răspuns demn pentru neîndeplinirea de către ea a angajamentelor asumate. Despre aceasta el a comunicat pe pagina sa de Facebook. Încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi nedorinţa Rusiei de a opri agresiunea hibridă împotriva statului ucrainean a dus la adoptarea unei hotărâri politice de mare importanţă. Este un răspuns demn Moscovei pentru neîndeplinirea de către ea a angajamentelor sale şi un apel clar de a face schimbări în politica Kremlinului, a scris Petro Poroşenko. Sunt recunoscător cancelarului Germaniei şi Preşedintelui Franţei, Emanuel Macron, ca parteneri în “Formatul de Normandia”, tuturor prietenilor Ucrainei din UE pentru susţinerea fermă a statului nostru, pentru unitatea şi solidaritatea demonstrată în faţa agresorului, a declarat şeful statului.
Liderii Uniunii Europene au convenit să prelungească cu încă şase luni termenul de aplicare a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, pentru anexarea Peninsulei Crimeea şi pentru implicarea sa în conflictul din estul Ucrainei.Actualele măsuri punitive, ce vizează sectoarele energetic, militar şi financiar, ar urma să expire la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2018. Uniunea Europeană este unită în privinţa reînnoirii sancţiunilor economice impuse Rusiei, a afirmat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. Potrivit sursei citate, Uniunea Europeană va adopta oficial noile sancţiuni în următoarele săptămâni.
Între timp, în Ucraina se propune crearea unui organ special, menit să coordoneze acțiunile ministerelor și departamentelor în procesul de contracarare a elementelor hibride ale agresiunii rusești. Inițiativa a fost lansată de către Evghen Marciuk, reprezentant al Ucrainei în subgrupul de lucru pe probleme de securitate din cadrul Grupului de contact trilateral de la Minsk. Domnia sa a accentuat că și Ministerul Apărării, și serviciile speciale autohtone se opun militarilor ruși. În același timp, a accentuat domnia sa, până în prezent nu a fost creată o structură unică de coordonare, care să adune toată informația necesară pentru combaterea elementelor hibride ale agresiunii rusești.
- Rusia duce o agresiune împotriva Ucrainei pe un diapazon deosebit de larg, numită și hibrid components. În statul ucrainean funcționează Ministerul Apărării, Serviciul Securității, care se opun, bineînțeles, trupelor și serviciilor speciale ale statului vecin. Din păcate, în Ucraina încă nu o există o structură unică de coordonare, care să adune toată informația necesară, să dirijeze acțiunile, să dea ordinele de rigoare pentru a combate elementele hibride ale agresiunii din partea Moscovei,a spus Evghen Marciuk.
Țara-agresor, Rusia, creează o puternică infrastructură militară de-a lungul frontierei cu Ucraina și poate să înceapă acțiuni armate de mari proporții împotriva Ucrainei în orice moment, în dependență de situația politică internă din Federația Rusă. Despre aceasta a declarat Secretarul Consiliului Securității și Apărării Naționale al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, în cadrul ședinței Comisiei ”Ucraina-NATO”, care s-a desfășurat cu participarea secretarului General al Alianței, Iens Stoltenberg. Turcinov prognozează că acest lucru se poate întâmpla în orice moment și că decizia lui Putin nu va depinde de acțiunile Ucrainei. Secretarul Consiliului Securității și Apărării Naționale al Ucrainei a adăugat că se observă o creștere foarte activă a pericolului pentru statele-membre NATO. Potrivit lui Turcinov, factorul de bază pentru declanșarea aventurilor militare și de politică externă ale Federației Ruse va deveni evoluarea situației politice interne în Rusia. Domnia sa a calificat politica revanșistă a Federației Ruse drept factor principal, ce determină destabilizarea situației privind securitatea în Estul Ucrainei și pe continentul european în general. Orașele pașnice ale Ucrainei, potrivit lui Oleksandr Turcinov au fost transformate de către ruși în poligoane pentru experimentarea celor mai moderne feluri de tehnică și armament. Secretarul Consiliului Securității și Apărării Naționale a conchis că în Donbass activează nu formațiuni rebele, după cum afirmă propaganda de la Kremlin, ci formațiuni rusești înarmate și administrația de ocupație a Federației Ruse.
Vicepremierul Ucrainei pentru integrarea europeană şi euroatlantică, Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a accentuat că Ucraina trebue să abordeze problema privind obţinerea Planului de acţiuni în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în pofida lipsei unui consens în cadrul blocului NATO. Despre aceasta ea a declarat în timpul discuţiilor, consacrate împlinirii a 20 de ani de la stabilirea unui parteneriat deosebit între Ucraina şi NATO.
Ea a numit confirmarea legislativă a scopului de aderare la Organizaţia Tratatului nord-atlantic (NATO) ca fiind principala realizare a Ucrainei pe calea integrării euroatlantice în anul 2017.
- Consider că anul 2017 – atât din punctul de vedere al integrării europene, cât şi din punctul de vedere al integrării euroatlantice, pentru Ucraina a fost semnificativ prin câteva momente strategice. Aşi începe de la aceea, că probabil cel mai mare succes, în plan strategic, în anul curent este faptul, că statul ucrainean a schiţat, până la urmă, scopurile de colaborare dintre Ucraina şi NATO, şi aceste scopuri au fost fixate într-un cadru legislativ, ele referindu-se la colaborarea strategică şi obţinerea statutului de membru al Alianţei,a spus Ivanna Klimpuş-Ţinţadze.
Ea a menţionat că susţinerea de către societatea ucraineană, precum şi de către elitele politice a scopului de aderare a Ucrainei la blocul NATO este unanimă şi acest fapt este fixat într-un context juridic.
- Fac parte din categoria acelor oameni, care consideră că hotărârea politică privind aderarea la NATO, Alianţa a adoptat-o în anul 2008, promiţând că mai apoi miniştrii de externe vor trebui să lucreze asupra Planului de acţiuni, care nu va fi un fel de menţiune, ci un nou pas obligatoriu, care va stimula Ucraina să obţină standardele NATO. Consider că acum a sosit timpul să începem o discuţie largă, deşi în ultima perioadă nu vedem un consens din partea Alianţei în această privinţă,a accentuat vice-premierul pentru integrarea europeană şi euroatlantică a Ucrainei, Ivanna Klimpuş-Ţinţadze.
Misiunea de monitorizare a Organizaţiei Naţiunilor Unite a făcut apel către autorităţile ucrainene să asigure drepturile minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă. Despre aceasta a declarat, la o conferinţă de presă, şefa Misiunii ONU pentru drepturile omului în Ucraina, Fiona Freizer.
- La 28 septembrie în Ucraina a intrat în vigoare noua lege despre educaţie, care prevede noi reguli privind folosirea limbilor în învăţământul de stat. În conformitate cu legea, limba ucraineană va devini principala limbă de predare în învăţământul mediu şi superior,a spus Fiona Freizer. Direcţia Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului avertizează, că sporirea rolului limbii ucrainene n u trebuie să aibă loc pe contul limbilor naţionale, şi a chemat guvernul să asigure,ca drepturile minorităţilor naţionale să fie respectate fără discriminarea diferitor grupe ale minorităţilor naţionale, a menţionat doamna Freizer.
Prevederile din articolul 7 al Legii despre educaţie, care a intrat în vigoare de la 28 septembrie, au trezit îngrijorare din partea Poloniei, României, Ungariei, Greciei, Bulgariei. Conform legii, în Ucraina se întroduce învăţământul de 12 ani în şcolile medii, iar limba de predare în procesul de educaţie în instituţiile de învăţământ este limba de stat- ucraineana. În conformitate cu legea, persoanelor, care aparţin minorităţilor naţionale, li se garanzează dreptul la studii în aşezămintele comunale pentru obţinerea studiilor, concomitent cu limba de stat, în limba respectivă a minorităţii naţionale. Acest drept se realizează în cadrul claselor (sau grupelor) cu limba de predare a minorităţii naţionale respective alături de limba de stat.
La 11 decembrie Comisia Europeană „Pentru democraţie pe baza dreptului”, numită Comisia de la Veneţia, a publicat în mod oficial hotărârea cu privire la prevederile referitoare la limbă din legea Ucrainei privind educaţia. Documentul cuprinde o serie de recomandări pentru Ucraina, însă totodată, consideră că drepturile minorităţii naţionale maghiare şi ale altor minorităţi din ţările-membre ale UE pot fi respectate fără introducerea modificărilor la articolul 7 al legii, adică a aceluia, pe baza căruia a fost stabilită limba de predare. Afară de aceasta, Comisia de la Veneţia, printre altele, a recomandat să fie asigurat nivelul suficient de învăţământ în limbile oficiale din Uniunea Europeană pentru reprezentanţii minorităţilor respective, să fie continuată asigurarea în volum suficient a învăţământului în limbile minorităţilor naţionale la nivelul claselor începătoare şi celor superioare concomitent cu studierea în limba de stat, să fie ridicat nivelul de predare a limbii ucrainene ca limbă de stat, să fie eliberate şcolile private de noile cerinţe cu privire la limbi.
În acest context vom menţiona, că Ministerul de externe al Ucrainei a exprimat mulţumire Comisiei de la Veneţia pentru examinarea adresării Ucrainei privind Legea educaţiei într-un termen restrâns la maximum. Reprezentanţii Ministerului consideră că recomandările, publicate la 11 decembrie anul curent, ce sunt incluse în concluzia oficială, vor contribui la aplicarea Legii respective cu luarea lor în considerare în interesele limbii ucrainene ca limbă de stat, precum şi cu luarea în considerare a importanţei asigurării dezvoltării limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina pentru autoidentificare şi în locurile de trai compact.
Adoptarea hotărârii Comisiei de la Veneţia va da posibilitate de a trce problema implementării în continuare a reformei învăţământului din Ucraina în exclusivitate pe făgaşul experţilor. În legătură cu aceasta, se spune în comunicatul Ministerului, chemăm să fie manifestată reţinere în privinţa argumentării libere a recomandărilor făcute, să fie stopată politizarea problemei privind noua lege a învăţământului, folosirii ei pentru diferite speculaţii şi confruntări. În această privinţă contăm pe o atitudine constructivă din partea partenerilor noştri de peste hotare, suntem disponibili să acordăm toate informaţiiledespre următorii paşi ai Ucrainei pe această direcţie, pentru ca procesul reformei învăţământului să aibă loc în mod transparent şi să nu devină obiectul unor neînţelegeri în viitor.
Comisia de la Veneţia a propus să fie schimbat un anumit punct din articolul 7 al legii educaţiei şi să fie determinat câte obiecte elevii pot să înveţe în limbile oficiale ale ţărilor din Uniunea Europeană. În prezent Ministerul învăţământului şi ştiinţei din Ucraina lucrează asupra modificărilor, ce urmează să fie introduse în câteva prevederi ale legii. În primul rând, are de gând să mărească durata perioadei de trecere. Legea educaţiei era planificată să fie aplicată în anul 2020. Conducătorul departamentului de planificare strategică şi integrare europeană din cadrul Ministerului învăţământului şi ştiinţei, Ana Novosad, a ţinut să menţioneze:
- Posibil, dacă nu în anul 2020, atunci în anul 2023, modificările vor fi puse în aplicare. Scopul principal al acestei măsuri este de a-i pregăti mai bine pe învăţătorii noştri,de a ridica nivelul de cunoaştere a limbii ucrainene pentru ca ei să poată preda mai multe discipline anume în limba de stat,a specificat Ana Novosad.
Articolul 7 al legii educaţiei de asemenea prevede, că persoanelor ce aparţin popoarelor băştinaşe şi minorităţilor naţionale din Ucraina, li se garantează dreptul de a învăţa în limba maternă împreună cu limba ucraineană în instituţiile comunale de învăţământ preşcolar şi primar.
De altfel, după cum a afirmat într-un interviu pentru presă Ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, Comisia de la Veneţia a constatat, că legea Ucrainei privind educaţia deschide spaţiu pentru studierea deplină de către elevii din cadrul minorităţilor naţionale în limba maternă. Unele detalii concrete vor fi stabilite într-un Plan de realizare a legii învăţământului, iar apoi, dacă va fi nevoie, vor fi incluse şi în Legea despre învăţământul mediu general, care este în curs de elaborare. După cum a şi recomndat Comisia de la Veneţia, aceste recomandări şi documente vor fi pregătite în strâns contact cu înseşi comunităţile naţionale, a menţionat ministrul. Pentru noi este important, că Comisia a numit sporirea rolului limbii ucrainene ca limbă de stat în cadrul procesului de învăţământ şi studierea obligatorie a ei de către toţi cetăţenii statului. Doar anume acesta este scopul principal al noii legi.
Chiar de la bun început am fost convins de justeţea acestei legi, iar diplomaţia ucraineană a manifestat o atitudine foarte serioasă faţă de temerile din partea partenerilor noştri din străinătate. Personal am avut mai multe vizite şi convorbiri cu colegii mei din Polonia, România, Ungaria, am călătorit prin regiuni, unde m-am întâlnit cu comunităţile naţionale, am vizitat şcoli, am stat de vorbă cu învăţătorii, cu elevii şi părinţii acestora.
- Am constatat un fapt paradoxal – deşi noua lege a trezit cea mai puternică reacţie politică la Budapesta, s-a dovedit că cel mai mare avantaj ea are anume pentru minoritatea naţională a maghiarilor din Transcarpatia. Numărul acestei minorităţi în ultimii ani este în scădere. Şi din cauză că tineretul maghiar, care practic n-a învăţat limba ucraineană în şcoală, nu-şi poate găsi de lucru în propria ţară şi pleacă în masă în Ungaria şi alte ţări ale Uniunii Europene. Numai cunoaşterea limbii de stat va da posibilitate tinerilor unguri să se integreze în societatea ucraineană şi astfel să fie stopată reducerea populaţiei,a menţionat Pavlo Klimkin în interviul său pentru presă.
Dumitru Verbiţchi. Radioul ucrainean, redacția emisiuni în limba română
