Doamnelor şi domnilor bine v-am găsit! Sunt Vitalie Zâgrea şi împreună cu Andrei Crigan şi Iurie Soponaru, din regia de emisie, vom încerca să facem o sinteză a evenimentelor politice care au avut loc în ţara noastră pe parcursul săptămâniit trecute.
În ultimele 24 de ore în Donbas a fost rănit încă un militar ucrainean. Despre aceasta a informat la un briefing vineri, 13 octombrie 2017 purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării pe problemele Operațiunii Antiteroriste, colonelul Andrii Lysenko. Potrivit lui, apărătorul nostru a fost rănit lângă localitatea Krymske, din fericire jertfe în rândul militarilor ucraineni în ultimele 24 de ore nu au fost fixate. În total, teroriștii proruși au atacat de 22 de ori pozițiile ucrainene în Donbas, folosind în 18 cazuri armele grele. Despre aceasta a declarat Purtătorul de cuvânt al Centrului Operaţiunii Antiteroriste, Anatolii Stelimah: “În ultimele 24 de ore, în zona desfăşurării Operațiunii Antiteroriste situația nu s-a schimbat semnificativ. Inamicul prorus și-a concentrat atacurile pe direcția Donețk, aplicând periodic lansatoarele de mine și armele de infanterie. Seara târziu insurgenții au tras din lansatoare de grenade de calibru diferit și mitraliere de mare calibru asupra punctelor ucrainene de rezistență din zona industrială Avdiivka. La Verhniotorețke teroriștii au lansat 6 mine cu calibrul de 82 mm, iar nu departe de Luganske și Kameanka au folosit blindatele, armele de infanterie și mitralierele de mare calibru. În direcția Primorske, mercenarii ruși de două ori au atacat pozițiile apărătorilor ucraineni din Vodeane și Starognativka, folosind mitraliere de mare calibru și lansatoare de grenade, iar din lansatoare de grenade antitanc teroriștii au tras focuri asupra militarilor ucraineni din Pavlopili. În direcția Lugansk situația a fost ceva mai liniștită. Atacului teroriștilor proruși a fost supusă doar Novooleksandrivka. Apărătorii noștri au fost nevoiți de 13 ori să tragă focuri drept răspuns la atacurile provocătoare ale mercenarilor ruși”, - a declarat Purtătorul de cuvânt al Operaţiunii Antiteroriste, Anatolii Stelimah.
Între timp, în Crimeea continua presiunile puterii rusești de ocupație. Astfel, șase militanți tătari, cică, suspecți de terorism au fost arestați joi în Crimeea, a declarat agenției France Presse avocatul lor, Edem Smedliaev. Ei fuseseră reținuți miercuri, 11 octombrie 2017 după percheziții la domiciliile lor din orașul Bahcisarai. Arestarea pe termen de două luni a fost decisă de o instanță din Simferopol, capitala peninsulei ucrainene anexate de Rusia în 2014. Unul dintre suspecți este Marlen Asanov, proprietar de restaurant. Toți cei șase sunt reprezentanți ai minorității musulmane tătare, care în general este împotriva anexării. Asanov este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de la 15 la 20 de ani, iar ceilalți cinci acuzați ar putea fi închiși între 5 și 10 ani. Avocatul tătarilor a acuzat forțele de ordine ruse de rele tratamente împotriva clienților săi, care au fost prezentați în instanță cu cătușe și cu capetele acoperite cu saci. Serviciile secrete ruse (FSB) au anunțat însă că au pus capăt activităților unei celule din Bahcisarai a grupării islamiste Hizb ut-Tahrir și au început o anchetă împotriva membrilor acesteia pentru constituirea unei organizații teroriste.
Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Pavlo Klimkin, care s-a aflat săptămâna aceasta într-o vizită de lucru la București, a comentat pe contul său de Twitter rezultatele întâlnirii pe care a avut-o cu un grup de parlamentari români. Pavlo Klimkin a scris că “în România, este cu totul altfel decât în Ungaria”. “Există disponibilitate pentru un dialog deschis. Dar trebuie să colaborăm aplicat cu cei din comunitatea locală (minoritatea românească din Ucraina)” , a scris șeful diplomației ucrainene, Pavlo Klimkin pe Twitter. De menționat, că în ajun, Ministrul de Externe al Ucrainei a efectuat o vizită la Budapesta, unde a negociat cu Ministrul afacerilor externe și economiei al Ungariei, Peter Sijarto, pe marginea problemelor legate de noua lege a educației din Ucraina. Potrivit ministrului ucrainean de externe, este important modul în care se va pune în aplicare Legea educației din Ucraina. “Legea nu reduce posibilitățile, ci le extinde pentru minoritățile naționale. Fiecare cetățean al Ucrainei trebuie să poată avea un viitor în Ucraina”, a mai scris în mesajul său pe Twitter Pavlo Klimkin, citat de Radioul Ucrainean și Radio România Actualități. Pe agenda vizitei lui Klimkin la București a fost inclusă întâlnirea cu Ministrul afacerilor externe al României, Teodor Meleșcanu, o conferință de presă comună, susținută de cei doi miniștri și întâlnirea cu reprezentanții Uniunii Ucrainenilor din România.
Potrivit Biroului de Presă al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, în cadrul vizitei la București, ministrul ucrainean Pavlo Klimkin a negociat cu Teodor Meleșcanu, cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, precum și a avut o întâlnire cu o delegație a Parlamentului României privind inițierea dialogului cu instituțiile ucrainene în vederea asigurării protecției drepturilor comunității românești din Ucraina. În timpul întâlnirii cu parlamentarii români la București, Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat: În legătură cu adoptarea noii legi a educației nici o școală românească din Ucraina nu va fi închisă. Nici un fel de asimilare, nici o școală românească nu va fi închisă, a concretizat Pavlo Klimkin, citat pe Facebook de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Ucrainean de Externe, Mariana Beța. Potrivit ei, partea ucraineană a primit semnale la București de la parlamentarii români că România este gata de un dialog constructiv la acest capitol. În ajun, în interviul acordat televiziunii maghiare, Ministrul de Externe Pavlo Klimkin a accentuat că Ucraina nu intenționează să asimileze minoritatea maghiară, ci are drept scop asigurarea unui rol pentru limba ucraineană de stat egal cu cel existent în toate țările europene, inclusiv în Ungaria.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat joi, 12 octombrie, o decizie cu recomandări adresate Ucrainei în urma unei dezbateri de urgenţă pe tema noii legi ucrainene a învăţământului. Documentul a fost adopat cu 82 de voturi ”pentru”, 11 ”împotrivă” şi 17 abţineri. În decizia respectivă, APCE condamnă în termeni duri faptul că Rada Supremă de la Kiev a adoptat Legea educației, prin modificarea articolului 7 (privind limba de predare în sistemul de învățământ) fără consultarea reprezentanților minorităților naționale. De asemenea, Adunarea a solicitat Ucrainei să ia în considerare toate recomandările Comisiei de la Veneția, fără excepție, precum și să aducă modificări corespunzătoare Legii educației. În plus, APCE (contrar poziției raportorului din Estonia, Andreas Herkel) constată că deja există „o serie de probleme juridice în privinţa acestei legi ucrainene”, în afară de ceea ce va mai spune Comisia de la Veneţia. În urma dezbaterii, a fost acceptată majoritatea propunerilor deputaților români și maghiari. În mod special, reprezentanţii Ungariei și României s-au opus conceptului de „educaţie mixtă”, cu predarea a 60% din materii în limba ucraineană și 40% în limba minorității – scrie Evropeiska Pravda. De asemenea, din document au fost scoase toate punctele care menționează că educaţia „exclusiv în limba minorității” (fără predarea materiilor în limba de stat) este în detrimentul copiilor, din cauza reducerii competitivității acestora pe piața muncii și a dificultăţilor întâmpinate la admiterea în învățământul superior. A mai fost respins un amendament al părţii ungare, potrivit căruia din decizia APCE trebuie eliminată trimiterea la dreptul Ucrainei de a proteja limba de stat și că limba oficială unește statul. A fost respinsă şi propunerea comună a parlamentarilor din România și Ungaria, care au încercat să excludă din document aspectul referitor la absența școlilor publice exclusiv ucrainene în țările lor – mai scrie Evropeiksa Pravda. În ajun, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că autoritățile ucrainene vor introduce toate concluziile Comisiei de la Veneția în controversata lege a educaţiei din Ucraina. Totodată, Poroşenko a promis că autoritățile ucrainene vor respecta Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. „Am cerut Ministerului Educației să transmită această prevedere Comisiei de la Veneția, pentru a fi examinată. Concluziile Comisiei vor permite eliminarea tuturor interpretărilort contradictorii. Sunt încrezător că vom introduce în lege pe deplin concluziile Comisiei de la Veneția” – a asigurat Petro Poroșenko. Între timp, politologii ucraineni au supus analizei Rezoluția corespunzătoare a APCE. Bunăoară, Politologul Oleksandr Palii a numit acest document ca fiind declarativ și contradictoriu, care nu va avea consecințe practice pentru Ucraina. Oleksandr Palii a declarat următoarele: “Pe de o parte, se subliniază că nici un fel de consecințe juridice această decizie nu poate avea și că toți așteaptă concluziile Comisiei de la Veneția, iar pe de altă parte – că statul trebuie să stimuleze studierea limbii ucrainene în proporție de 60 pe 40 la sută, ceea ce se și va întâmpla în timpul aplicării acestei reforme în Ucraina. Această decizie politică este cauzată de presiunea reprezentanței maghiare, dar și de argumentele Ucrainei. Slavă Domnului că Președintele, Cabinetul de Miniștri și Ministerul de Externe al Ucrainei dau dovadă de fermitate în problema dată. Rămâne să așteptăm concluziile Comisiei de la veneția, care sper să fie mai cumpătate din punct de vedere juridic, decât declarațiile emotive ale unor state. Spre exemplu, unii diplomați europeni au declarat că poziția dură a părții maghiare nu va duce la nimic bun la acest capitol”, a relevat politologul Oleksandr Palii.
La rândul său, expertul în dreptul constituțional și european, Ghenadii Druzenko, a specificat că toate contradicțiile în jurul noii legi a educației demonstrează că Ucraina este mai puțin susținută acum de comunitatea internațională și că ocupă poziții destul de slabe pe arena mondială. În interviul acordat Radioului Ucrainean, Ghenadii Druzenko a relevat: “Vedem dovezi de poziții naționaliste consecutive din partea unor state-membre UE, guvernele cărora se bazează mai mult pe alegătorii lor, decât pe srpijinul internațional. Ucraina a început să piardă pe arenele internaționale, pe care conta de fapt foarte mult. Țara noastră a primit o lovitură dublă – Rezoluția care deschide ușile pentru întoarcerea delegației Rusiei în APCE și Rezoluția privind legea educației. Este un atac la adresa intereselor ucrainene, or, Occidentul a oboist de retorica ucraineană lipsită de fapte concrete. Iată încă un eșec al diplomației ucrainene – noua lege a educației”, a menționat expertul în dreptul constituțional și european, Ghenadii Druzenko, în interviul acordat Radioului Ucrainean.
Ministerul de externe al Ucrainei constată, că Ucraina niciodată nu va face comerţ cu teritoriul propriu şi libertatea. Despre aceasta se spune în declaraţia Departamentului de politică externă. În document se specifică că în Ucraina a trezit o profundă indignare declaraţia făcută de preşedintele Cehiei, Miloş Zeman, în timpul cuvântării lui, la 10 octombrie, în cadrul sesiunii Adunării Partlamentare a Consiliului Europei. Încercarea de a propune nu numai de a-l pacifica pe agresor, dar şi de a legaliza anexarea Republicii Autonome Crimea pe calea „vânzării” a unei părţi a teritoriului nostru, este absolut neacceptabilă pentru actuala Europă. Este greu de crezut, că noi auzim asemenea cuvinte din partea preşedintelui unei ţări, care a avut de suferit atât de mult din cauza înţelegerilor de la Miunhen.
În condiţiile, când mii de ucraineni şi-au pierdut viaţa din cauza ocupanţilor ruşi, când zeci de mii de ucraineni şi tătari crimeeni sunt persecutaţi de către regimul de ocupaţie, această propunere iese în afara cadrului politic şi constituie un adevărat cinism. Ucraina niciodată nu va face comerţ cu teritoriul său, cu valorile sale şi libertatea sa, se spune în declaraţia Ministerului ucrainean de externe.
Totodată, în Ucraina este înalt apreciată susţinerea şi solidaritatea guvernului Cehiei şi a poporului ceh, care s-au manifestat în fapte concrete şi ajutor practic. Un exemplu elocvent în această privinţă este recenta vizită a delegaţiei Senatului Republicii Cehe în Donbas, se menţionează în document.
După cum comunică UNIAN, în timpul cuvântării la Strasbulrg, la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Preşedintele Cehiei, Miloş Zeman, a propus să i se plătească compensaţie Ucrainei şi să fie „legalizată” anexarea Crimeii. Ambasada Republicii Cehe în Ucraina a comunicat că Zeman în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi-a exprimat punctul său de vedere privind anexarea Crimeii.
Ambasada Ucrainei în Republica Cehia primeşte cuvinte de susţinere şi scuze din partea cehilor din cauza cuvintelor exprimate de preşedintele ţării lor, Miloş Zeman, privind „legalizarea” anexării Crimeii de către Rusia. Despre aceasta a comunicat ambasadorul Ucrainei în Cehia, Evghen Perebyinis. Le exprim mulţumiri prietenilor cehi pentru solidaritatea cu poporul ucrainean în lupta împotriva agresorului rus. Altfel nici nu poate fi într-o ţară, care a dat lumii pe Vaţlav Gavel, a accentuat ambasadorul pe pagina de Facebook.
Declaraţia preşedintelui Cehiei decpre aceea, că pierderea Crimeii de către Ucraina este o chestiune terminată nu este altceva decât o consecinţă a pasivităţii Kievului şi lipsei unei strategii clare de întoarcere a peninsulei. Despre aceasta a declarat Preşedinta Centrului internaţional de cercetări la Marile Neagră şi Baltică, Irina Vereşciuk. Domnia sa a specificat următoarele: „În aceşti 3 ani n-a fost formulată o strategie clară, în afară de lozinci, ca bunăoară – „Crimea înseamnă Ucraina”, „Vom desfăşura parade în Sevastopol”, dar n-a fost creată acea stregie de întoarcere a Crimeii. În prezent în Europa nu prea înţeleg, ce propune ţara noastră pentru întoarcerea peninsulei. Deci, este o consecinţă a pasivităţii Ucrainei. Şi acum dacă vom schimba formularea din „Crimea înseamnă Ucraina” în „Crimea nu se vinde”- această problemă nu va fi soluţionată. De aceea trebuie să fie formulată o strategie clară, să acţionăm pe toate fronturile, inclusiv, în Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, şi numai atunci vom obţine un răspuns cuvenit la asemenea ameninţări”, a menţionat Irina Vereşciuk.
În acest context vom adăuga că Ministerul de externe al Ucrainei a chemat din nou să fie sporită presiunea internaţională asupra Federaţiei Ruse din cauza discriminării tătarilor crimeeni. Despre aceasta a scris purtătoare de cuvânt al Ministerului de externe, Mariana Beţa, pe pagina sa de Twitter. Există oare o limită a cinismului? Există noi dovezi privind discriminarea tătarilor crimeeni în Crimea ocupată. În oraşul Bahcisarai din Crimea anexată forţele poliţieneşti efectuiază percheziţii în casele tătarilor crimeeni.
Deputatul poporului din Ucraina, Preşedintele Medjlisului poporului tătar-crimeian, Refat Ciubarov, a declarat că propunerea Preşedintelui Cehiei, Miloş Zeman, privind anularea sancţiunilor împotriva Rusiei şi soluţionarea problemei crimeene pe calea plătirii compensaţiilor Ucrainei este inacceptabilă şi înjositoare. Refat Ciubarov a declarat: „Una dintre versiunile referitoare la domnul Zeman este că el depinde de Moscova, cea de a doua este că el vrea să soluţioneze problemele legate de viitoarele alegeri prezidenţiale pe calea abaterii atenţiei de la unele probleme, pe care alegătorii cehi puţin îi interesează. Propunerea lui Zeman privind Crimea este nu numai inacceptabilă, ea este înjositoare, a spus Ciubarov. El de asemenea i-a chemat pe politicienii cehi să condamne declaraţiile făcute de preşedintele ţării lor. De altfel, în Cehia, conform Constituţiei, politica externă este o prerogativă a guvernului, şi nu a preşedintelui. Actualul guvern al Cehiei respectă poziţia internaţională privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în special, nu recunoaşte anexarea Crimeii. După cum se ştie, Rada Supremă a Ucrainei a declarat în mod oficial la 20 februarie anul 2014 despre începutul ocupării temporare a Crimeii şi a Sevastopolului de către Rusia. La 7 octombrie 2015 Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenbko, a semnat legea corespunzătoare. Organizaţiile internaţionale au recunoscut ocuparea şi anexarea Crimeii ca fiind nelegitime şi au condamnat acţiunile Rusiei. Ţările occidentale au introdus o serie de sancţiuni economice. Rusia neagă ocuparea peninsulei şi numeşte aceasta ca fiind „o restabilire a dreptăţii istorice”.
Săptămâna aceasta în Ucraina s-a aflat într-o vizită oficială Preşedintele Turciei, Redjep Taip Erdogan. Mai mult de 3 ore a durat întâlnirea preşedinţilor Ucrainei şi Republicii Turcia la Kiev. Ei de asemenea au prezidat în comun cea de a 6-a şedinţă a Consiliului strategic de înalt nivel. După încheierea acestei şedinţe cei doi lideri au făcut o Declaraţie comună.
Înţelegerile, la care am ajuns, fireşte, vor contribui la aprofundarea colaborării noastre reciproce, a subliniat Petro Poroşenko în timpul conferinţei de presă cu omologul său turc. Şeful statului de asemenea a menţionat că Acordul bilateral, semnat despre apărarea investiţiilor şi schimbărilor ce au fost introduse în Acordul de evitare a dublei impozitări, va da un nou impuls interacţiunii noastre. Părţile ucraineană şi turcă de asemenea au semnat Planul de acţiuni privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre Ucraina şi Turcia pe anii 2017-2019.
În rezultatul şedinţei Consiliului strategic de înalt nivel a fost semnat Memorandumul de colaborare dintre Academia diplomatică a Ucrainei de pe lângă Ministerul ucrainean de externe şi Academia diplomatică a Republicii Turcia. Documentul atestă despre disponibilitatea celor două instituţii de învăţământ de a dezvolta colaborarea în sfera învăţământului şi de a face un schimb de experienţă ştiinţifică şi de a dezvolta programele de învăţământ între Academiile diplomatice din cele două ţări. De asemenea a fost semnat Acordul între guvernul Ucrainei şi guvernul Turciei privind introducerea modificărilor în Acordul privind favorizarea reciprocă şi apărarea investiţiilor pe teritoriile ambelor state. Afară de aceasta, a fost semnat Protocolul între guvernul Ucrainei şi Guvernul Turciei privind introducerea amendamentelor la Acordul de evitare a impozitării duble. De asemenea au fost semnate contracte între companiile ucrainene şi turce în sfera de apărare.
În cadrul întâlnirii celor doi lideri la Kiev, au fost coordonate eforturile privind sporirea controlului asupra respectării drepturilor omului în Crimeea temporar ocupată. Despre aceasta a comunicat, după întâlnirea cu omologul său turc, Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko. „Contăm pe antrenarea Turciei la Grupul internaţional de prieteni pentru deocuparea Crimeii, la idea de formare a căruia am vorbit de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite la New-York. În timpul discuţiei de asemenea am accentuat, că încercările Federaţiei Ruse de a legaliza ocuparea, într-un mod sau altul, este sortită eşecului. Deoarece toţi în lume înţeleg, că dreptul internaţional este acel drept internaţional, care trebuie respectat”, a spus Petro Poroşenko.
Turcia şi în continuare va susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi niciodată nu va recunoaşte anexarea nelegitimă a Crimeii de către Rusia, a spus Preşedintele Turciei, Redjep Taip Erdogan la Kiev, după încheierea tratativelor cu Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko.
Preşedintele Turciei a menţionat: „Sperăm că vor fi întreprinşi paşi – pe cale diplomatică şi juridică - pentru depăşirea acestei fărădelegi. Vom continua munca coordonată cu Ucraina în această privinţă. Însă cea mai mare dorinţă a noastră este ca conflictul din Estul Ucrainei să se termine cât mai repede”, a menţionat preşedintele Turciei, Redjep Taip Erdogan.
Ucraina şi Turcia sunt disponibile să activizeze eforturile privind pregătirea Acordului de liber schimb dintre cele două state. Despre aceasta a comunicat Primul Minisstru al Ucrainei, Volodymyr Groisman, după întâlnirea cu Preşedintele Republicii Turcia, Redjep Taip Erdogan. Kievul şi Ancara sunt pregătite să încheie elaborarea Acordului de liber schimb, pe această temă am discutat cu domnul Erdogan, a spus premierul. Ucraina şi Turcia până la finele anului în curs au planificat să coordoneze Acordul de liber schimb, apărarea reciprocă a investiţiilor, precum şi despre evitarea impozitului dublu.
Turcia va continua să susţină suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi nu va recunoaşte anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă. Despre aceasta a declarat Preşedintele Turciei, Redjep Taip Erdogan, în timpul conferinţei de presă comune cu şeful statului ucrainean. Liderul Turciei de asemenea s-a referit la intenţia de a ridica schimbul bilateral de mărfuri cu Ucraina la nivelul de 10 miliarde dolari pe an. Nivelul legăturilor economice dintre Ucraina şi Turcia a comentat expertul pe teme internaţionale, Volodymyr Kuşnirenko. „Republica Turcia pune pe primul loc Ucraina ca partener convenabil, cu care se poate colabora în anumite ramuri importante de o înaltă tehnologie. În al doilea rând, complexul de prelucrare din Turcia lucrează pe baza materiei prime aduse din Ucraina, este vorba despre materia primă agricolă. De altfel, Turcia este partenerul nostru regional în acest plan, şi multe proiecte sunt realizate în comun. În acest context trebuie să vedem în ce măsură Turcia prezintă un interes real pentru Ucraina. Doar este evident faptul că Turcia manifestă un interes faţă de Ucraina. Fireşte, trebuie să fie realizat întregul complex de măsuri, astfel ca Acordul de liber schimb dintre ţările noastre să funcţioneze cum trebuie. Pentru Ucraina calea maritimă are o importanţă strategică, mai ales că este cea mai ieftină”, a mai spsus Kuşnirenko.
Ucraina și Republica Moldova se pregătesc pentru participarea la Summitul Parteneriatului Estic din 24 noiembrie curent, care va avea loc la Bruxelles. Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Galbur, a avut o întrevedere cu şeful Unităţii pentru relaţii bilaterale cu ţările Parteneriatului Estic din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, Dirk Schuebel. Dialogul politic şi pregătirile către Summitul Parteneriatului Estic din 24 noiembrie curent au fost principalele subiecte discutate de cei doi oficiali. Reformele interne promovate de Republica Moldova au fost la fel examinate, inclusiv în contextul desfășurării pe parcursul lunii octombrie a unui număr important de reuniuni sectoriale în cadrul dialogului cu UE. Dirk Schuebel se află la Chişinău pentru a co-prezida una din respectivele formate şi anume sub-comitetul pentru energetică, transport, mediu şi politici climatice, urmează să viziteze și orașul Kiev pentru a discuta cu colegii din Ucraina.
De menționat că Miniștrii de Externe din țările UE și omologii lor din țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) au decis la Bruxelles, organizarea unui nou summit al Parteneriatului Estic pe 24 noiembrie, tot la Bruxelles, în care atât UE, cât și partenerii estici vor pleda pentru o cooperare și mai strânsă.
”Ne-am reafirmat angajamentul puternic pentru o cooperare mai strânsă. Summit-ul nostru din noiembrie se va concentra pe acest lucru”, a transmis șefa diplomației europene, Federica Mogherini, conform unui comunicat al Consiliului UE. Ultimul summit al Parteneriatul Estic a avut loc la Riga în anul 2015, atunci când țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat, însă provocările apărute ulterior – în special Brexit. Reuniunea din noiembrie, a 5-a din istoria acestei inițiative de cooperare, va fi desfășurată sub președinția estonă a Uniunii Europene.
Cele patru priorități – economie, guvernanță, conectivitate și societate – convenite la Riga se vor afla pe masa discuții și la următorul summit.
Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.
Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – George, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”
