Săptămâna aceasta Rada Suprema a Ucrainei a adoptat, în a doua lectură și în întregime, un proiect de lege privind reintegrarea teritoriilor ocupate de Rusia în Donbas. Pentru adoptarea proiectului de lege propus de Președinție au votat 280 de deputați, față de numărul necesar pentru aprobare de 226. Documentul a fost susținut în principal de reprezentanții fracțiunilor coaliției, „Blocul Petro Poroșenko“ și „Frontul Popular“, precum și de Partidul Radical (de opoziție). Împotrivă au votat fracțiunile „Samopomoci” și „Blocul de Opoziție”. Rusia este declarată în lege ca „agresor și ocupant“, iar scopul principal al actului normativ este „eliberarea teritoriilor ocupate și restaurarea integrității Ucrainei”.
Acțiunile Kievului în regiune sunt definite ca „descurajare și apărare în fața agresiunii militare ruse în regiunile Donețk și Lugansk“, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care definește dreptul statelor la autoapărare. Conducerea armatei care este implicată în aceste acțiuni este încredințată Statului Central Operațional al Forțelor Armate din Ucraina. În acest caz, șeful statului poate decide, fără aprobarea Radei Supreme, să impună legea marțială pe teritoriul Donbasului.
Secretarul Comisiei parlamentare pentru securitate națională și apărare, reprezentantul fracțiunii „Blocul Poroșenko“ Ivan Vinnik, a declarat că, de acum încolo, în cazul teritoriilor ocupate ar trebui să fie utilizate nu sintagmele auto-proclamatele „Republica Populară Lugansk“ (LNR) și „Republica Populară Donețk“ (DNR), ci sintagma „reprezentanții administrației de ocupație a Federației Ruse”. Potrivit lui Vinnik, legea privind reintegrarea Donbasului va permite o protecție mai eficientă a poziției Ucrainei în litigiile juridice cu Rusia din instanțele internaționale.
În acest sens, Arseni Iațeniuk, liderul „Frontului Popular“, a declarat că legea „consolidează evaluarea juridică“ potrivit căreia: „Rusia este stat agresor; luptele armate din Donbas – nu reprezintă conflict intern, ci un război de apărare împotriva Rusiei; Crimeea și Donbasul – regiuni ocupate de ruși …“. Recunoașterea legislativă a acestor fapte înseamnă „aplicarea în cazul Rusiei a obligațiilor legale internaționale care îi revin ocupantului”, a subliniat Iațeniuk.
De menționat că Parlamentul Ucrainei a respins, miercuri, amendamentul privind întreruperea legăturilor diplomatice cu Rusia, parte a proiectului de lege pentru reintegrarea regiunii Donbas. Marţi şi miercuri, Parlamentul de la Kiev a dezbătut proiectul de lege „Particularităţile politicii de stat privind restabilirea suveranităţii statului ucrainean în privinţa teritoriului ocupat temporar al regiunilor Doneţk şi Lugansk din Ucraina”. 72 de parlamentari au votat în favoarea amendamentului, în condiţiile în care necesarul era de 226 de voturi. „Amendamentul a fost respins, iar Ministerul ucrainean de Externe trebuie să decidă în privinţa acestei chestiuni”, a declarat secretarul comisiei pentru securitate naţională şi apărare din Parlamentul ucrainean, Ivan Vinnik.
Recent, ministrul de Externe al Rusiei a declarat că Moscova respectă integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul granițelor formate după așa-numitul „referendum” din Crimeea. „Vom continua să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele care au fost stabilite după referendumul din Crimeea, și după reunificarea Crimeei cu Federația Rusă“, – a spus el. Potrivit lui Lavrov, Occidentul acordă în mod artificial prea multă atenție temei ucrainene.
„Ucraina este un subiect exagerat în mod artificial, fiind privita ca o piatră de încercare în confruntarea între Rusia și Occident. Consider o astfel de abordare greșită, absolut politizată“, – a spus ministrul rus. În opinia sa, dacă țările din Occident s-ar concentra asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, atunci „criza” ar fi fost soluționată de mult timp. „Colegii noștri de Vest, din Europa și Statele Unite, știm acest lucru din conversațiile cu ei, înțeleg tacticile pe care liderii ucraineni le aplica în ceea ce privește acordurile de la Minsk. Ei văd că vecinii ucraineni încă mai încearcă să provoace faza de rezolvare în forță a conflictului, și, astfel, sa distragă atenția de la faptul că complexul de măsuri de la Minsk este sabotat”, a declarat Lavrov.
La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează şi care includ oraşele Doneţk şi Lugansk. Uniunea Europeană a impus sancţiuni Rusiei după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Moscova în anul 2014, regimul de sancţiuni fiind înăsprit ca urmare a implicării ruse în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko s-a întâlnit săptămâna aceasta la Lviv cu general-gubernatorul Canadei Juli Paet. În timpul discuțiilor părțile au analizat posibilitatea aprofundării parteneriatului bilateral dintre Ucraina și Canada în sfera securității. Este prima întâlnire a liderului de la Kiev cu general-gubernatorul Canadei. Poroșenko și Paet au vizitat Centrul Internațional de Pacificare și Securitate, la care, în cadrul misiunii canadiene UNIFIER, are loc pregătirea militarilor ucraineni.
A fost menționat faptul că Serviciul de stat pentru paza frontierei Ucrainei, în cadrul Memorandumului de înţelegere reciprocă semnat cu Ministerul afacerilor externe, comerţului şi dezvoltării al Canadei, va primi utilaj medical şi echipamente în valoare de 2 milioane de dolari canadieni. Memorandumul prevede acordarea unui ajutor Ucrainei în sumă de 2 milioane dolari canadieni pentru livrarea de utilaj medical şi echipament de protecţie pentru clinicile militare din Ucraina şi Serviciul de frontieră. În timpul vizitei Ministrului ucrainean de interne în Canada, s-a convenit asupra acordării de către partea canadiană a unui ajutor în sumă de peste 8 milioane dolari canadieni pentru dezvoltarea noii poliţii ucrainene. Acest ajutor parvine pe parcursul anului 2017 în cadrul proiectului de susţinere tehnică internaţională.
La finele lui 2017, Canada a inclus Ucraina în lista țărilor în care restricția privind vânzarea de arme de foc este ridicată, potrivit jurnalului oficial al Guvernului Canadei. Comitetul permanent pentru apărarea națională al Canadei a recomandat guvernului să sprijine furnizarea de arme letale pentru Ucraina, dar cu condiția ca Kievul să continue lupta împotriva corupției la toate nivelurile.
În ultimele 24 de ore situația în Donbas a fost cât de cât liniștită. Forțele ruso-teroriste au atacat de două ori armistițiul stabilit pentru perioada sărbătorilor de iarnă, folosind însă în continuare armele ce urmau demult să fie retrase de la linia de demarcare. Militarii ucraineni nu au tras focuri de răspuns. Despre aceasta a comunicat Purtătorul de cuvânt al Centrului Operaţiunii Antiteroriste, Vasyl Labai, care a ţinut să menţioneze: „Noaptea trecută, grupările ruso-teroriste, totuși, au recurs la provocări armate împotriva Forțelor Armate Ucrainene, aplicând armele interzise prin Acordurile de la Minsk privind pacea în Estul Ucrainei. În direcția Lugansk, inamicul prorus a tras din lansatoare de mine cu calibrul de 82 mm asupra punctelor ucrainene de rezistență de lângă localitatea Șceastea. Iar din lansatoare de mine cu calibrul de 120 mm mercenarii ruși au tras în preajma localității Luganske. Spre fericire, nici un militar ucrainean nu fost rănit în Donbas în ultimele 24 de ore. Forțele ruso-teroriste au atacat de două ori armistițiul stabilit pentru perioada sărbătorilor de iarnă, folosind însă în continuare armele ce urmau demult să fie retrase de la linia de demarcare. Militarii ucraineni nu au tras focuri de răspuns. Dar în direcția Donețk, în timpul lucrărilor de inginerie un apărător ucrainean a fost traumat, el fiind transportat imediat la spitalul militar, unde i s-a acordat ajutorul medical necesar. Potrivit medicilor militari, viața acestui soldat nu este în pericol”, a concretizat Vasyl Labai, purtătorul de cuvânt al Centrului Operaţiunii Antiteroriste din Donbas.
Amintim că în ajunul zilei de 18 ianuarie, trei militari ucraineni au murit şi alţi cinci au fost răniţi în zona de conflict din estul Ucrainei. După cum a informat, joi dimineaţă, comandamentul Operaţiunii Antiteroriste desfăşurate de forţele armate ale Kievului în Donbas, grupările ruseşti de ocupație au lansat atunci şapte atacuri asupra poziţiilor armatei ucrainene, dinspre oraşele Lugansk şi Doneţk, folosind lansatoare de grenade de diferite tipuri, mitraliere grele și arme de calibru mic. Între timp, negocierile privind reglementarea conflictului din Estul Ucrainei pot fi trecute de la Minsk în alt loc. Despre aceasta a declarant la o conferință de presă în New-York Președintele Kazahstan-ului, Nursultan Nazarbaev, în rezultatul ședinței Consiliului de Securitate ONU. Potrivit liderului kazah, care efectuează o vizită oficială în SUA; propunerea respective aparține Președintelui Donald Trump. Negocierile în formula Minsk-1 au ajuns în impas, fiind necesar un nou dialog. Din start aceste tratative urmau să aibă loc în Kazahstan, de aceea vom lucra activ în această direcție, a spus liderul kazah, Nursultan Nazarbaev, citat de Deutshe Welle. El a adăugat că între problemele primordiale incluse pe agenda negocierilor poate figura introducerea așa-numitelor căști albastre în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina.
La ceremonia din 17 ianuarie de la Palatul Mariinski din capitală, cu participarea șefilor reprezentanțelor diplomatice și organizațiilor internaționale, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, s-a arătat a fi convins că dacă Europa democrată cândva nu ar fi mers la anumite compromise cu Rusia bolșevică, ar fi fost evitate multe tragedii din secolul al XX-lea. Lumea trebuie să conștientizeze lecțiile istoriei pentru ca paginile ei tragice să nu se repete. Președintele a accentuat că „în prezent este vorba nu numai de recunoașterea acelor evenimente, ci și, în primul rând, de conștientizarea lecțiilor pe care ni le-a dat istoria”. Astfel, Petro Poroșenko a făcut câteva paralele simbolice.
„Același epicentru de destabilizare în Europa. Sunt foarte asemănătoare ideile de care se conducea Rusia bolșevică și Rusia actuală. La fel de asemănătoare sunt și metodele cinice ale agresiunii ei. Atunci, ca și acum, tânărul stat ucrainean a devenit obiectul invaziei ruse numai de aceea că el tindea să fie liber și independent. În ura față de Ucraina, atât Rusia roșie, cât și Rusia albă au demonstrat o unitate dușmănoasă”, a accentuat Petro Poroșenko și a amintit că atunci Ucraina nu a avut susținerea internațională cuvenită.
„Nu am fost auziți în Versal. Și ce a ieșit din aceasta le este bine cunoscut tuturora: multe decenii de șantaj, ocupație și teroare din partea regimului sovietic, pe care l-au simțit multe popoare din lume”, a relevat șeful statului. În acest context el a amintit și de Pactul Molotov-Ribbentrop, de împărțirea lumii după război în zone de influență, potrivit înțelegerilor de la Ialta, „cortina de fier”, agresiunea Moscovei împotriva Ungariei, Cehoslovaciei, împotriva Moldovei, Georgiei și Ucrainei.
Președintele este profund convins că „trebuie să însușească lecțiile evenimentelor care au avut loc cu o sută de ani în urmă nu numai Ucraina, dar și întreaga comunitate democratică, întreaga lume civilizată”. În opinia lui Petro Poroșenko, „prima lecție constă în aceea că valorile democratice nu pot fi obiecte de negocieri și compromise. Perifrazându-l pe Cercell, care, cică, a spus că, alegând între confort și valori democratice, noi dăm prioritate confortului și, în cele din urmă, pierdem și una, și alta”.
Lecția a doua, în opinia Președintelui, o constituie „încercările de al face pe agresor pacificator, ca de fiecare dată, fără orice excepții, aceasta facilitează pofta lui crescândă și, ca rezultat, de la el pornește o nouă agresiune”. Aceasta cere de la diplomați „o ripostă drastică, fără compromis celor ce încalcă flagrant normele dreptului internațional”.
Președintele ucrainean a mai menționat: datorită lumii civilizate există asigurarea instrumentelor eficiente de reținere și de interacțiune față de orice încercări ale agresiunii ruse – militare, economice, noutăți false – care astăzi constituie o metodă foarte extinsă de ofensivă asupra democrației.
Misiunea SUA pe lângă OSCE pentru a câta oară a chemat Rusia să-l întoarcă pe reprezentantul său în Centrul comun de control și coordonare a problemelor de încetare a focului și stabilizare a liniei de demarcare. Despre aceasta a declarat Însărcinatul ad-interim cu afaceri al SUA pe lângă OSCE, Harry Kamian, la ședința Consiliului Permanent al Organizației de la Viena. Potrivit lui, renunțarea Federației Ruse la acest mecanism este o dovadă certă a nedorinței Moscovei de a-și respecta angajamentele, inclusiv în ceea ce privește stabilirea regimului de încetare a focului conform Acordurilor de la Minsk privind pacea în Donbas. SUA cheamă pentru a câta oară Rusia, drept stat vinovat de acest conflict, să ordoneze forțelor sale militare retragerea de pe teritoriul Ucrainei și încetarea deplină a focului în Donbas, a subliniat diplomatul american. Anterior, și Secretarul de Stat American, Rex Tillerson, a chemat Moscova să-l întoarcă pe reprezentantul său în Centrul comun de control și coordonare a problemelor de încetare a focului și stabilizare a liniei de demarcare. După cum se știe, la 7 decembrie 2017, Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că ofițerii ruși din cadrul acestui centru au fost puși în condiții insuportabile în Donbas, la 14 decembrie partea rusă a trimis o scrisoare corespunzătoare de rechemare a reprezentanților săi către Misiunea OSCE, iar la 19 decembrie 2017 ofițerii ruși vizați s-au întors pe teritoriul Federației Ruse. Experții internaționali, inclusiv Reprezentantul Special al Departamentului de Stat American pe problemele Ucrainei, Kurt Volker, au presupus că acesta poate cauza agravare conflictului din Donbas. Între timp, săptămâna viitoare Secretarul de Stat SUA, Rex Tillerson, va vizita mai multe țări europene, unde planifică să discute situația din Ucraina. Astfel, la 21 ianuarie el va sosi la Londra, unde se va întâlni cu Ministrul de Externe Boris Djonson și Consilierul pentru securitatea națională, Mark Sedvill, pentru a discuta cooperarea în sferele ce trezesc îngrijorare, și anume privind situațiile din Iran, Siria, Libia, Coreea de Nord și Ucraina. În data de 23 ianuarie, Rex Tillerson se va afla la Paris, unde va avea întâlniri cu liderii francezi pe tema conflictului din Ucraina, iar în perioada 24-26 ianuarie – va vizita Elveția, pentru participa la Forumul Economic Mondial de la Davos, iar apoi va pleca spre Varșovia, unde tema discuțiilor de asemenea va constitui conflictul din Estul Ucrainei. Amintim, că din cauza războiului din Donbas și anexării forțate a Crimeii de către Rusia, circa 2 milioane de cetățeni ucraineni sunt considerate temporar strămutate la etapa actuală. Recent, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a mărit suma de asistență lunară pentru persoanele strămutate intern din rândul pensionarilor și copiilor pentru a acoperi costul de trai, inclusiv plata pentru locuințe și servicii comunale, până la 1.000 UAH. În conformitate cu proiectul de decizie, valoarea asistenței lunare pentru pensionari și copii a crescut de la 884 UAH la o mie de grivne. În plus, Cabinetul de Miniștri a schimbat suma maximă de alocație familială, care anterior a ajuns la 2,4 mii UAH (și 3,4 mii UAH pentru persoanele cu handicap), în prezent Cabinetul a stabilit că suma totală de asistență familială nu poate depăși 3 mii UAH, pentru familiile cu persoane cu handicap 3,4 mii UAH, iar pentru familiile mari - 5 mii UAH. „Încă pregătim un proiect de lege privind procedura de acordare a granturilor, prin care vom facilita accesul persoanelor strămutate intern la primirea de subvenții atunci când vor fi numiți pe baza declarării lor ca fiind o familie completă, care are nevoie de o subvenție, adică fără înregistrare și fără contract de închiriere ", a declarat ministrul Andriy Reva în timpul unei reuniuni de guvern.
Procuratura din Crimea anexată cere ca activistul ucrainean, Volodymyr Baluha, să fie privat de libertate pe un termen de 5 ani. Procurorul declară că vina lui Baluha este pe deplin dovedită. Avocatul ucraineanului, în timpul dezbaterilor, a atras atenţia, că în procesul judiciar n-a depus mărturii majoritatea martorilor acuzaţiei, iar dovezile obţinute în timpul percheziţiilor avocaţii le consideră ca fiind nelegitime. Iar Ministerul de externe al Ucrainei consideră procesul intentat împotriva lui Volodymyr Baluha ca fiind motivat politic şi cere ca el să fie justificat şi eliberat. Despre aceasta a comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului ucrainean de politică externă, Mariana Beţa, menţionâţnd totodată că în Crimea ocupată, de fapt, are loc un atac la adresa celor, care se pronunţă împotriva anexării nelegitime a Republicii Autonome Crimea. Fireşte, vom insista ca activistul Volodymyr Baluha să fie eliberat. De altfel, această temă va fi abordată la toate nivelurile internaţionale, de asemenea în faţa partenerilor noştri, întrucât înţelegem că susţinerea de către partenerii noştri internaţionali are o mare importanţă pentru eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucrainen, a menţionat Mariana Beţa.
Elaborarea unui protocol ucraineano-român privind implementarea Legii Educației din Ucraina a fost rezultatul întâlnirii din săptămâna trecută a patru miniștri de la Kiev și București. În cadrul discuțiilor extinse de la Cernăuți, la care au participat ministrul român al educației, Liviu Pop, omologul său ucrainean, Lilia Grinevici, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu și omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, cele două părți au convenit începerea negocierilor pe marginea Protocolului de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina pentru perioada 2017 – 2020.
Aceste negocieri au ca scop câștigarea de timp de către partea ucraineană pentru a nu permite apariția unui conflict nou și cu România Opinia aparține politologului ucrainean Kiril Molcianov. „Părțile în viitor vor rămâne de aceleași păreri. Scopul diplomației ucrainene este câștigarea de timp pentru a nu crea un nou conflict, și cu România. În anul curent problematizarea relațiilor cu vecinii din considerente umanitare este inevitabilă” – consideră analistul politic. „Chiar dacă va fi exercitată o presiune enormă din exterior, oricum Președintele nu va accepta modificarea Legii Educației, deoarece în ochii forțelor de extremă dreapta el va părea o persoană care a trădat interesele naționale….”, a conchis politologul ucrainean Kiril Molcianov.
Experții, dar și reprezentanții minorității românești din Ucraina au întâmpinat în mod diferit știrea despre semnarea unui protocol bilaterale. Aurica Bojescu, secretar responsabil al UI „Comunitatea Românească din Ucraina”, consideră că la Cernăuți au fost făcute promisiuni destul de mari, Ion Popescu, fost parlamentar ucrainean, parlamentar la Consiliul Europei, expert, consideră că minoritățile naționale din Ucraina ar trebui să aștepte decizia Curții Constituționale a Ucrainei.
Precizăm că Protocolul bilateral va include prevederi privind garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităților naționale înrudite de pe teritoriul fiecărui stat. De asemenea, protocolul va include elemente aparte din cadrul implementării Legii Educației.
Vitalie Zâgrea, redacţia română a Radioului Ucrainean
